anti-oligarhi

Monica Macovei a primit premiul "Femeia Europei 2008" la o ceremonie gazduita de preÅŸedintele Parlamentului European, Hans Gert Poettering. Politicianul german, altminteri rece si calculat, a imbratisat-o spunandu-i ca e o onoare pentru el sa stea a alaturi de ea si ca e o femeie foarte curajoasa.

"Nu am văzut niciodată o personalitate care să lupte împotriva corupÅ£iei în baza principiilor democratice la fel ca Monica Macovei", a declarat Hans Gert Poettering.

"Chiar dacă acum nu mai deÅ£ineÅ£i portofoliul de ministru, câteodată e mai bine să fii la putere pentru o scurtă perioadă, dar să schimbi multe, decât cineva care e zeci de ani la putere ÅŸi abuzează de putere", a adăugat Poettering.

El ÅŸi-a amintit de o întâlnire pe care a avut-o când era preÅŸedintele grupului popularilor europeni din Parlamentul european, înaintea de aderarea României ÅŸi că vorbind atunci cu ea, ca ministru al JustiÅ£iei, a fost încurajat în ce priveÅŸte angajamentul ei pentru transparenţă, democraÅ£ie ÅŸi un stat de drept funcÅ£ional după zeci de ani de comunism.

Monica Macovei a dedicat premiul "tuturor europenilor care cred în statul de drept", spunând că nu va abandona lupta pentru bună guvernare, transparenţă ÅŸi cât mai puÅ£ină corupÅ£ie. Ea a recunoscut că a fost dificil să promoveze aceste principii ÅŸi să combată corupÅ£ia politică "când politicienii au toate instrumentele pentru a contra-ataca".

Anchetele iniÅ£iate împotriva unor politicieni de rang înalt au reuÅŸit însă să "spargă o barieră" de până atunci, în timpul mandatului său fiind pentru prima oară când aceÅŸti politicieni n-au mai fost intangibili, a spus Macovei.

Europarlamentarul german Ingeborg Graessle, membru al juriului care a făcut selecÅ£ia dintre 12 candidate a declarat pentru NewsIn că alegerea Monicăi Macovei " a fost o recunoaÅŸtere a ceea ce a făcut pentru România, lucru pe care ÅŸi restul juriului a dorit să-l aprecieze".

"Monica Macovei este o figură-simbol a luptei anticorupÅ£ie ÅŸi a curajului civic, de a face cel mai mult posibil atunci când deÅ£ii o funcÅ£ie publică", a precizat Graessle.

Printre celelalte finaliste s-au numărat Vaira Vike-Freiberga, fosta preÅŸedintă a Letoniei ÅŸi Maria Rita Saulle, judecător la Curtea ConstituÅ£ională din Italia.